Esti apt de munca si nu lucrezi? Nu mai primesti ajutor social.

Conform initiatorului Legii de modificare a Legii nr. 416/2001 aproape 270.000 de persoane primesc ajutor social, insa este "periculos modelul pe care il ofera adultii cu ajutor social pentru copiii lor, acestia vazand ca pot primi bani de la stat fara munca".
Potrivit Legii nr. 192/2018 care poate fi citita integral mai jos, refuzul unui loc de munca oferit prin agentiile judetene de ocupare a fortei de munca sau de catre un angajator care raporteaza aceasta situatie la organul fiscal local conduce la suspendarea acordarii ajutorului social. In plus, daca persoana care primeste bani de la stat refuza sa participe la actiunile unde primarul ii cere participarea va pierde sumele respective. Conform legii in vigoare, toate persoanele majore si apte de munca din familia care beneficiaza de ajutor social vor trebui sa participe la actiunile de interes local, fara a se depasi, bineinteles, regimul normal de lucru. 
Totodata, daca persoana care primeste bani de la stat lucreaza la negru si este identificata, va pierde suma respectiva. 
Alta prevedere de interes este si faptul ca familiile si persoanele singure beneficiare de ajutor social vor trebui sa-si achite toate darile (taxe si impozite) catre stat pentru a putea primi banii. 
Atentie! Legea nu face referire la persoanele cu nevoie speciale care vor beneficia in continuare de sprijin din partea statului ca si pana acum.
Cei care pierd ajutorul social vor putea sa-si depuna dosarul pentru a primi din nou bani de la stat de-abia dupa un an calendaristic de la data opririi acordarii ajutorului. 
Reamintim ca firmele care angajeaza someri sau tineri absolventi beneficiaza din partea statului roman de anumite beneficii.

Legea nr. 192/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat

Art. I
Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 401 din 20 iulie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 6, alineatele (2), (4) si (6) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"(2) Pentru sumele acordate ca ajutor social, conform prevederilor prezentei legi, una sau mai multe persoane majore apte de munca, raportat la cuantumul ajutorului social din familia beneficiara, au obligatia de a presta lunar, la solicitarea primarului, actiuni sau lucrari de interes local, fara a se putea depasi regimul normal de lucru si cu respectarea normelor de securitate si igiena a muncii.
(4) Orele de munca prevazute la alin. (2) si (3) se insumeaza pentru toate persoanele apte de munca din familia beneficiara de ajutor social si se calculeaza proportional cu cuantumul ajutorului social de care beneficiaza familia sau persoana singura, cu un tarif orar corespunzator salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, raportat la durata medie lunara a timpului de munca.
(6) In situatia in care persoana nominalizata sa efectueze actiunile sau lucrarile de interes local se afla in incapacitate temporara de munca sau si-a pierdut total ori partial capacitatea de munca, obligatia de a presta actiunile sau lucrarile de interes local prevazute la alin. (2) se transfera celorlalte persoane apte de munca din familie, cu acordul primarului."
2. La articolul 6, dupa alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu urmatorul cuprins:
"(10) Actiunile sau lucrarile de interes local prevazute la alin. (1) pot fi, dar fara a se limita la acestea, lucrari de salubrizare si/sau de intretinere spatii verzi, de salubrizare/intretinere obiective publice, inclusiv activitati de sprijinire a serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta, pe baza recomandarilor acestora, precum si alte activitati specifice stabilite prin hotarare a consiliului local."
3. Dupa articolul 6 se introduc doua noi articole, articolele 61 si 62, cu urmatorul cuprins:
"Art. 61
(1) In scopul valorificarii fortei de munca locale, primarii au obligatia sa intocmeasca planul de activitati sezoniere pe baza solicitarilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale sau intreprinderi familiale care au nevoie de forta de munca si functioneaza pe raza unitatii administrativ-teritoriale, denumite in continuare beneficiari de lucrari.
(2) Planul de actiune prevazut la alin. (1) se aproba prin dispozitie a primarului, se afiseaza la sediul primariei si cuprinde activitatile sezoniere, beneficiarii de lucrari, precum si repartizarea persoanelor din familiile beneficiare de ajutor social pentru desfasurarea activitatilor sezoniere.
(3) Efectuarea activitatilor sezoniere nu excepteaza persoanele de la indeplinirea obligatiei prevazute la art. 6 alin. (2).
(4) Repartizarea activitatilor sezoniere se realizeaza de catre primar, dupa efectuarea de catre beneficiarii de ajutor social a orelor de munca stabilite in conditiile art. 6 alin. (2)-(4).
(5) Planul de actiune prevazut la alin. (1) se transmite agentiilor teritoriale in luna urmatoare aprobarii, in termenul prevazut la art. 131 alin. (3).
Art. 62
(1) Persoanele care solicita forta de munca pentru desfasurarea activitatilor sezoniere, potrivit art. 61 alin. (1), se adreseaza primarului, in scris, precizand activitatea ce urmeaza a fi desfasurata, numarul de lucratori solicitati si perioada de desfasurare a activitatii sezoniere.
(2) Remunerarea activitatii desfasurate potrivit alin. (1), norma de lucru, precum si alte obligatii si indatoriri se stabilesc prin negociere directa intre beneficiarul de lucrari si persoana care presteaza activitatea, in conditiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare."
4. La articolul 72, partea introductiva se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 72
Face exceptie de la indeplinirea obligatiilor prevazute la art. 6 alin. (2), desfasurarea activitatilor sezoniere prevazute la art. 61 alin. (2) si a conditiei prevazute la art. 7 alin. (1) persoana apta de munca si care se afla in una dintre urmatoarele situatii:".
5. La articolul 15, alineatul (6) se abroga.
6. La articolul 15, alineatul (7) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(7) Refuzul unui loc de munca oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocuparii fortei de munca si de formare profesionala oferite de agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca atrage incetarea dreptului la ajutorul social."
7. La articolul 15, dupa alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu urmatorul cuprins:
"(8) In situatia prevazuta la alin. (7), familia sau persoana singura poate solicita un nou drept dupa o perioada de 12 luni de la data deciziei de incetare a dreptului la ajutorul social."
8. Dupa articolul 15 se introduce un nou articol, articolul 151, cu urmatorul cuprins:
"Art. 151.
(1) Lunar, pe data de 1 a fiecarei luni, pentru luna urmatoare, beneficiarii lucrarilor au obligatia de a transmite primarului, in scris, situatia cu persoanele apte de munca din familiile beneficiare de ajutor social care au efectuat activitatile sezoniere, precum si numarul de ore efectuate.
(2) Pe baza situatiei prevazute la alin. (1), primarul stabileste mentinerea acordarii ajutorului social sau incetarea acestuia.
(3) Refuzul repetat de doua ori al persoanelor apte de munca din familiile beneficiare de ajutor social de a efectua activitatile sezoniere conduce la incetarea dreptului.
(4) Fac exceptie de la prevederile alin. (3) persoanele care au acceptat un loc de munca oferit sau participa la serviciile pentru stimularea ocuparii fortei de munca si de formare profesionala oferite de agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca, dupa aprobarea listei prevazute la art. 61 alin. 

(5) In situatia prevazuta la alin. (2) se aplica prevederile art. 15 alin. (8)."

9. La articolul 20 alineatul (1), dupa litera e) se introduc doua noi litere, literele f) si g), cu urmatorul cuprins:
"f) in cazul in care, dupa verificarea prevazuta la art. 14 alin. (1), se constata ca familia sau persoana singura a realizat venituri din alte surse si acestea nu au fost declarate de titular conform art. 14 alin. (1), se dispune incetarea dreptului la ajutor social;
g) in cazul neindeplinirii obligatiilor prevazute la art. 151 alin. (3)."
10. La articolul 281, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 281
(1) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei neindeplinirea de catre primar a obligatiilor prevazute la art. 6 alin. (4) si alin. (7)-(9), art. 61 alin. (2), art. 11 alin. (2), art. 12 alin. (2), art. 131 alin. (3) si (4), art. 141 alin. (3), art. 15 alin. (3), art. 151 alin. (2), art. 17 alin. (1) si art. 20 alin. (3)."
11. Articolul 29 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 29
(1) Ajutoarele reglementate prin prezenta lege reprezinta o forma de sprijin cu destinatie speciala, acordata din bugetul de stat, si nu se iau in considerare la stabilirea obligatiilor legale de plata sau a altor beneficii de asistenta sociala si se supun executarii silite numai pentru recuperarea sumelor platite necuvenit cu acest titlu, precum si in situatia prevazuta la art. 21 alin. (3).
(2) Ajutoarele de urgenta acordate in baza art. 28 alin. (1) si (2) nu se supun recuperarii."
Art. II
Sumele platite cu titlu de ajutoare de urgenta in temeiul art. 28 alin. (1) si (2) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare, pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, constatate de catre organele de control ca fiind acordate necuvenit si nerecuperate, nu se mai supun recuperarii.
Art. III
In termen de 45 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului articol, Ministerul Muncii si Justitiei Sociale va modifica in mod corespunzator Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 50/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. IV
Prezenta lege intra in vigoare in termen de 90 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu exceptia art. III, care intra in vigoare la 3 zile de la publicare.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

FLORIN IORDACHE

PRESEDINTELE SENATULUI

CALIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TARICEANU

Dă mai departe! Apel Civic al fermierilor catre romani

Directorul Uniunii Cooperativelor Agricole din Sectorul Vegetal a lansat vineri un apel civic pe rețelele de socializare, informează Agroinfo. Florin Bercu îndeamnă cetățenii români să-și demonstreze patriotismul și să refuze să cumpere carne de porc din import. Redăm integral apelul lansat către consumatorii români:

„Dragi concetățeni,

Pesta porcină africana afectează grav efectivele de porci autohtone, producătorii, economia tarii și în egala măsură consumatorii care vor fi privați de carnea românească cu gust!

România este una din puținele țări care cresc porcii majoritar cu cereale care le conferă gust.

Întrebări: De unde a venit pesta? Cine profită de pe urma acestei cumplite nenorociri care se întinde peste toată țara?

Răspuns: Această boală nu este întâmplător în România iar de profitat vor avea producătorii de carne de porc din afara țării.

Putem face ceva?

Noi, cetățeni și consumatori, putem SĂ REFUZĂM consumul de carne de porc din altă sursă decât sursa românească. Cumpărăm doar carne cu etichetă de produs românesc sau care provine din gospodăriile românilor iar la restaurant insistăm asupra acesui aspect.

De ce? Pentru a nu ajunge sa vedem porci doar la gradina zoologica în câțiva ani. Odată ce nu vom mai avea porci crescuți în România carnea din alte state va avea un preț mult mai mare și foarte probabil sa nu mai reușim sa ajungem în următorii 20 de ani sa asiguram 50% din necesar.

Cât timp?

Până la refacerea efectivelor de porci din gospodăriile și fermele românești! Aceasta este o acțiune civică cu scopul apărării intereselor românești! Prin participarea și implicarea ta susții sectorul agroalimentar autohton, tradițiile si ROMÂNIA!

E momentul să ne arătăm patriotismul nostru! Vrei să ne apăram țara?”

Paradoxul productivității : timpul liber e prioritatea de rang zero

Antreprenorii și managerii sunt oameni foarte activi, întreprinzători, voluntari. Nevoile lor de a realiza ceva deosebit, de a lăsa ceva în urmă, de a fi apreciați, admirați și, totodată, de a avea lucrurile sub control sunt mult peste medie. De aceea, agendele sunt foarte încărcate. De aceea, găsesc foarte greu – dacă găsesc – timp și energie pentru copii, soții sau soți, părinți sau prieteni, ori pentru propria sănătate. Se odihnesc relativ puțin. Mănâncă adesea dezordonat, iar mesele sunt de multe ori întâlniri de afaceri.

Pauzele și timpul liber? ”Visuri. Teorie imposibil de pus în practică” – aud adesea. Time is money! În zece minute, un antreprenor sau un manager poate câștiga sau pierde bani mulți.  Plus relații, influență, putere …, toate condițiile indispensabile ale reușitei în business.

Un studiu recent arată că, atunci când nu se află în birou, reuniuni de afaceri sau trafic, cei mai mulți preferă să practice diferite sporturi, sunt interesați de artă și cultură sau merg în călătorii. Ai spune că acesta este timp liber, de vreme ce acoperă nevoi umane fundamentale precum cele de relaxare, variație, frumos. Însă o analiză de profunzime dezvăluie că relaxarea, variația și frumosul sunt aproape întotdeauna asociate cu satisfacerea unor nevoi legate de statut și identitate, ori cu networking-ul de afaceri, și adesea subordonate acestora; rareori e vorba de timp cu adevărat liber de preocupările și grijile legate de muncă. Alte nevoi umane profunde, cum sunt nevoile de putere, testare a limitelor, confirmare, admirație, acceptare, tandrețe, ori sex,  îi conduc pe destui către relații extraconjugale – de ce să ne ascundem după deget? antreprenorii și managerii sunt, de regulă, persoane cu un nivel ridicat de testosteron, iar studii științifice serioase au demonstrat că testosteronul crescut împinge și animalul monogam și fidel prin natura lui să caute altă pereche în afara cuibului. Nici aici nu vorbim de timp liber autentic: de regulă, telefoanele rămân deschise, iar creierele se deconectează prea puțin de la priza care îi leagă de afaceri…

La profesioniștii în învățare-dezvoltare apelează cu multe rezerve, cel mai adesea doar în ceasul al 12-lea, opriți de ”Nu am timp” și mai ales de nevoia – supradimensionată și supravalorizată – de a se simți puternici, stăpâni pe viața lor: ”Dacă eu nu mă pot ajuta, nimeni nu poate”.

Oana – să o numim așa, după numele unuia dintre modelele ei – a ridicat o firmă de la zero și a făcut-o să funcționeze ani în șir pe profit, mizând pe resursele proprii: ”sunt foarte activă”, ”100% am fost înzestrată mult peste medie”, ”sunt foarte independentă, nu vreau ajutor”. Apoi, cum li se întâmplă și celor mai puternici din când în când, a intrat într-un blocaj din care nu mai reușea să iasă: ”amân tot timpul lucruri simple”, ”nu-mi respect propriile reguli”, ”toate sunt la «Urgente și Neimportante», ”aleg direct soluția de avarie”, ”folosesc independența distructiv”, ”îmi place să ies din zona de confort, dar nu neapărat constructiv”, ”motivație și entuziasm care scad” …

M-a căutat abia după 6 luni de la primul gând ”Poate că ar merita să încerc”. Cu evidente rezerve: voia doar o sesiune, ca să ia o decizie. Probabil nu ar fi venit nici atunci dacă nevoia de creștere a productivității în munca proprie nu ar fi devenit ”asta mă doare foarte tare…”.

Rezervele s-au menținut câteva săptămâni. După prima întâlnire, îmi scria, aparent deloc flatant pentru mine: ”Mă tot gândesc la tema pe care am primit-o (NB: să-mi scrie ce a câștigat în urma conversației noastre) și nu pot identifica exact ce am câștigat (…). Nu aș vrea să par lipsită de respect, dar la momentul acesta chiar nu pot identifica un câștig, cel puțin nu unul imediat, pe termen scurt… Teoretic, nu am aflat nimic nou”. Au! – a tresărit imediat ego-ul meu. Profesionistul din mine a respirat însă liniștit: nu mă aștept și nu vreau ca oamenii să plece de la primele întâlniri entuziaști; am suficientă experiență ca să știu că focul care se aprinde foarte repede se stinge la fel de repede; rezultatele solide se construiesc în timp, așezând cu răbdare și metodă cărămidă peste cărămidă. Am citit în continuare: ”Pe termen lung, cred că am câștigat mai multă claritate în ceea ce sunt, în ceea ce am și în ceea ce vreau să devin, am identificat mai exact locul unde mă aflu acum”. Așa da! – au exclamat și ego-ul și profesionistul; exact acestea sunt scopurile primelor sesiuni din orice program de învățare-dezvoltare, iar ea le atinsese după doar o sesiune.

Atitudinea ambivalentă, provocare amestecată cu scepticism, a devenit entuziasm după a cincea sesiune, când mi-a scris:

”Am așteptat să treacă euforia sedintei de luni, care n-aș putea să spun exact de unde mi se trage, m-am observat și analizat și constat schimbări care îmi dau o enormă satisfacție. Am inchis gura unor sabotori care inca imi sopteau ca alegerea de a lucra cu dvs nu a fost tocmai fericita :)”.

Da, a încheiat cu un ”smiley”  I se ”trăgea” nu din întâlnirea în sine, ci din acumulările pe care le realizase progresiv: ca atunci când construiești și, după o vreme în care șantierul e plin cu de toate, începi să vezi casa care se ridică. Dezvoltarea umană urmează principiul dobânzii compuse: o vreme, creșterile sunt nesemnificative, însă, dacă ai suficientă răbdare – luni și ani – , la un moment dat pur și simplu ”explodează”.

Curând, tonul s-a schimbat cu 180 grade în comparație cu reținerile din primele mesaje :

”fiindca tot am vorbit despre eficienta si eficacitate si sarbatorirea victoriilor, astazi daca aveam un productivitometru (sic!) cred ca il dereglam, intr-atat de productiva am fost, si ziua inca nu s-a terminat    ”.

”Cum ai facut?”, am întrebat.

”E foarte simplu, îmi folosesc resursele”, mi-a răspuns, încheind cu un alt ”smiley” 

”Dobânda compusă” a continuat să crească și după finalizarea programului. La câteva luni după, îmi scria:

” Productivitometrul meu inregistreaza valori in crestere, intre timp am inceput sa folosesc si entuziasmometrul, chiar si prioritizometrul astfel ca echilibrometrul meu a inceput sa isi miste acul :)))).

  Atunci cand valorile inregistrate nu ma multumesc, pentru ca mai sunt si zile din acestea, imi aduc aminte desustenabilitatea de care mi-ati vorbit si fac curatenie in sectoarele in care s-a strans balast.  ” 

Procesul a fost complex și mi-ar trebui foarte multe pagini ca să descriu multele sale mecanisme și multele instrumente folosite pe parcurs.

Unul dintre cele mai importante aspecte a fost schimbarea atitudinii față de componentele de rutină ale muncii – incompatibile, în viziunea ei anterioară, cu ”100% am fost înzestrată mult peste medie”. Către finalul programului, îmi spunea explicit:

”Mi-am schimbat atitudinea, faptul că nu eram motivată nu era din cauza muncii în sine”.

Un alt mecanism, la fel de important și foarte puțin folosit în munca furnizorilor de programe de învățare-dezvoltare, a fost conștientizarea faptului că ceea ce oamenii numesc ”defecte” sunt, de fapt, resurse folosite inadecvat. A învățat să recunoască resursele ascunse în ”defectele” ei și să le folosească, așa cum a învățat și să nu-și mai lase calitățile să o saboteze. Asta voia să spună prin ”E foarte simplu, îmi folosesc resursele” + zâmbetul marcat prin  Voi scrie altă dată mai pe larg despre acest mecanism de învățare-dezvoltare, de a cărui utilitate în viețile noastre sunt foarte convinsă.

Aici vreau să insist doar asupra pauzelor și timpului liber.

Pare un nonsens să spui că aduci productivitatea din zona de avarie la ”productivitometrul dereglat” prin pauze și timp liber. Și totuși, aceasta a fost una dintre cheile care au deschis poarta reușitei în cazul Oanei – și nu doar al ei. A învățat, pe de o parte, ca, atunci când muncește, să se concentreze total pe obiectivul urmărit aici și acum (după un vechi dicton, Hic Rhodos, hic salta!), iar pe de altă parte să facă pauze autentice și să-și introducă în agendă, ca una dintre priorități, un timp liber autentic.

Neuroștiințele ne ajută să înțelegem acest paradox aparent. Creierul nostru funcționează activând rețele diferite în momente diferite . Când ne focalizăm pe un obiectiv, intră în control mode și activează o rețea specifică de conexiuni, care prelucrează informația pe care i-o furnizăm aici și acum. Când medităm sau visăm cu ochii deschiși, fără să ne focalizăm pe vreun obiectiv sau pe vreun stimul din prezentul imediat, funcționează în default mode, activând o altă rețea de conexiuni, ce prelucrează informația deja acumulată și este, de fapt, responsabilă de creativitatea necesară rezolvării problemelor complexe. O pauză de calitate și un timp liber de calitate, în care ne relaxăm cu adevărat, îi permit creierului să prelucreze nevăzut informația, la un alt nivel decât prelucrarea pe care o realizăm în perioadele de focalizare pe un obiectiv determinat sau pe stimulii din prezentul imediat. Ca un computer care rulează diferite programe în spatele ecranului vizibil ; dacă acele programe nu sunt în funcțiune, reușita programului vizibil pe ecran poate fi periclitată sau imposibilă. Ori ca un cozonac care are nevoie de un timp obligatoriu de frământare serioasă, apoi de unul de ”relaxare” – pentru cine nu știe, coca e lăsată câteva ore să dospească și să crească și abia apoi e pusă în cuptor să se coacă.

Așa lucrează creierul când e… în repaus

Însă, categoric, ca să aibă ce prelucra ”în repaus”, are nevoie să fie alimentat mai înainte cu ce trebuie, în funcție de rezultatele pe care vrei să le obții.

Acesta este fundamentul științific și pentru una dintre particularitățile metodei mele de lucru, care combină gândirea verticală cu gândirea laterală (de Bono ): conversația mea cu clientul avansează uneori ”vertical”, focalizat pe obiectivele sale, alteori complet relaxat (vorbim despre lucruri laterale, fără legătură evidentă cu obiectivele) ; iarmomentele de ”Evrika !” apar adesea exact în urma unei secvențe ”fără legătură cu obiectivul stabilit”.

”Dacă fac pauze, la propriu, îmi dau timp să reflectez, să mă gândesc” – a descoperit Oana pe parcursul procesului.

Iar la mai multe luni după încheierea programului nostru, îmi scrie:

”Productivitometrul meu inregistreaza valori in crestere (…) in primul rand am ajuns la concluzia ca pentru echilibrul acela mult ravnit, prioritatea de rang zero, ceea ce imi lipsea cel mai tare, era timpul liber ca existenta si calitate a trecerii si/sau petrecerii lui (…) A fost de bun augur schimbarea ordinii prioritatilor, fiindca prezenta in agenda a timpului liber a generat mai multa energie si o alta disponibilitate pentru celelalte activitati curente, mai mult sau mai putin placute, poate doar si prin prisma faptului ca mi-am schimbat perceptia asupra lor (…) Celelalte prioritati desi ar parea ca au trecut in plan secund, au fost la randul lor revizuite si reprogramate, astfel ca lucrez in fiecare zi la ele si ghiciti ce? chiar sunt cu toate in grafic  ”.

În pofida credinței actuale din business potrivit căreia munca focalizată constant pe obiective până la obținerea rezultatelor dorite ar fi calitatea care trebuie căutată și cultivată pentru a obține o productivitate mare, secretul reușitei constă de fapt într-o alternare sănătoasă a timpului de muncă focalizată cu pauze și timp liber de calitate.

Spun alternare sănătoasă, nu amestec neproductiv. În experiența obișnuită, oamenii simt când creierul lor a intrat într-un blocaj: pur și simplu nu mai vrea să rămână focalizat și, oricât te-ai strădui, nu mai dă randament. Problema e că, în loc să ne oprim și să facem o pauză sănătoasă (o ieșire totală din priza muncii), lăsăm creierul să intre în economy mode șiexplanatory mode  și să apeleze la tot felul de clișee contraproductive. Îi alimentăm așteptarea – complet nerealistă – că munca ar trebui să fie plăcută și creativă de la un capăt la altul și ne scuzăm cu ”nu sunt motivat(ă) pentru că nu-mi place”. Iar atunci când avem de rezolvat o sarcină ”de rutină”, ”aridă”, ”neplăcută”, ”plictisitoare”, ne ”relaxăm” cu lectura unui SMS, unui e-mail sau unei postări Facebook /Twitter, cu un telefon, cu un comentariu ironic sau deschis negativ la adresa cuiva sau a ceva etc., adică exact cu activități pe care ar trebui să le evităm, pentru că antrenează aproximativ aceeași rețea de neuroni ca și munca și sunt mari consumatoare de energie. Așa cum scriam într-un alt articol  :

”dacă îi dai creierului o pauză, atunci pauză să fie! dacă aștepți de la el concentrare și productivitate, atunci programează-l pentru consum mare de energie (efort) și nu-l lăsa să funcționeze în economy mode (focalizat pe plăcere)”.

Spun, de asemenea, pauze și timp liber de calitate.  Acelea care îți aduc creierul în stare de ”zbor” autentic, eliberându-l de problemele, grijile, presiunile, emoțiile negative imediate, ori trăite post-festum sau cu anticipație. Acelea care activează o altă rețea de conexiuni neuronale decât rețeaua pe care ți-o activează munca și instrumentele ei (laptop, tabletă, telefon etc.). Acelea care îl lasă să frământe și să dospească liber, în condiții pozitive, coca problemelor curente (informația deja acumulată). Acelea care te echilibrează, satisfăcându-ți la un nivel suficient de înalt nevoi umane fundamentale pe care munca focalizată nu ți le satisface.

Închei cu o întrebare crucială :

• Tu cum procedezi, concret, ca să alternezi munca focalizată pe obiective cu pauzele și timpul liber autentice?

Ar putea fi o întrebare foarte utilă în interviurile de angajare, pentru că oferă măsura reală a productivității sustenabile, pe termen lung.

Este, de asemenea, o întrebare foarte utilă în cercetarea care ar trebui să preceadă orice proces de consultanță, coaching, mentorat sau training, pentru că poate dezvălui o nevoie de învățare care face diferența între performanțele punctuale și productivitatea sustenabilă.

Elisabeta Stanciulescu

 http://elisabetastanciulescu.ro/

Prezentarea localitatii

Suprafata: 8611 ha
Intravilan: 258 ha
Extravilan: 887 ha
Populatie: 6684
Gospodarii: 2247
Nr. locuinte: 2276
Nr. gradinite: 4
Nr. scoli: 4
Nr. licee: 1
Numele localitatilor aflate in administratie:
Gostilele
Asezarea geografica:
Localitatea Fundulea este aşezată în partea de sud-est a ţării şi în partea nordică a judeţului Călăraşi.
Localitatea Fundulea este situată pe râul Catana, râu propriu satului Fundulea, deoarece bazinul său hidrografic se întinde în cea mai mare parte a lui pe teritoriul acestei localităţi, la 2 kilometri de confluenţa cu Mostiştea cu care are legături puternice întrucât satul component Goştilele este situat pe malul drept al acestui râu.
Activitati specifice zonei:
Agricultură
Industrie
Comerţ
Activitati economice principale:
Industrie chimică
Agricultură
Obiective turistice:
Râul Mostiştea
Evenimente locale:
Ziua Oraşului Fundulea - 15 august
Facilitati oferite investitorilor:
Terenuri
Autostrada Soarelui
Proiecte de investitii:
Extindere şi reabilitare sistem de apă şi canalizare
Lucrări de îmbrăcare străzi